Sănătatea orală trebuie să fie o preocupare foarte importantă în viața dvs. nu doar din grijă pentru siguranța organismului propriu, ci și pentru a evita transmiterea anumitor boli pe cale orală persoanelor din jur, fie prieteni, familie, cunoscuți sau chiar și simpli străini.
Cavitatea bucală poate fi afectată de multe probleme de sănătate de-a lungul vieții, iar modul în care le tratăm și soluțiile la care apelăm pentru a ne proteja de ele contează foarte mult în relația cu cei din jurul nostru. În cele ce urmează vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante afecțiuni despre care trebuie să fiți conștienți că se pot transmite pe cale orală.
Herpesul oral
Herpesul este una dintre cele mai deranjante probleme de sănătate care apar la nivelul cavității bucale. Pe lângă faptul că strică aspectul fizic, herpesul deranjează și prin senzațiile de durere pe care le provoacă și disconfortul pe care îl aduce în stilul nostru de viață.
Această afecțiune este întâlnită la scară largă deoarece virusul care provoacă apariția herpesului oral (HSV-1) este prezent în organismul a circa două treimi din populația sub 50 de ani și se activează doar atunci când sistemul imunitar devine slăbit și nu-l mai poate ține sub control. O parte semnificativă a populației este și purtătoarea herpesului genital (HSV-2) care se apare în părțile intime și care poate fi transmis pe cale sexuală.
Herpesul oral se transmite prin sărut și se manifestă prin crearea unor răni la nivelul pielii din imediata apropiere a cavității bucale sau prin apariția de afte pe mucoasa bucală (stomatita herpetică). Mai precis, dacă sărutați o persoană care are anumite leziuni în interiorul gurii, mucusul membranei facilitează transmiterea acestui virus, care se poate manifesta sub formă de herpes în cazul în care sistemul imunitar nu este suficient de puternic pentru a-l învinge.
Această transmitere a virusului se face chiar și atunci când persoana infectată nu manifestă simptome de apariție a herpesului, o condiție care poartă denumirea de ”asimptomatic”. Totodată, este important de știut că dacă dacă intrați în contact sexual oral cu o persoană purtătoare a virusului, există un risc major de transmitere către zona genitală sau invers.
Din acest motiv, dacă dvs. sau partenerul dvs. suferiți de herpes oral căutați în farmacii medicamente speciale pentru această afecțiune și pentru eliminarea virusului din organism.
Sifilisul
Sifilisul este o boală infecțioasă care se poate transmite cu ușurință pe cale orală, prin intermediul sărutului. Cu toate acestea, riscul de transmitere este mult mai mare prin contact sexual, fie el oral, anal sau vaginal. Sifilisul este în prezent una dintre afecțiunile care se răspândesc cel mai repede la nivel mondial, motiv pentru care e o idee bună să vă testați periodic pentru a reuși să reacționați rapid și corect în caz de infecție.
Sifilisul este clasificat de obicei de medicii specialiști în patru stadii pe care ar trebui să le cunoască toată lumea pentru a putea urmări mai ușor eventualele simptome:
Stadiul primar
În această fază, boala se manifestă prin prezența unor răni nedureroase la nivelul zonei afectate: gură, anus, vagin sau penis. De obicei aceste răni se vindecă singure după circa 3-6 săptămâni, dar în această perioadă boala se poate transmite cu ușurință altor persoane. Procesul de vindecare poate fi grăbit și cu ajutorul medicamentelor, iar prezentarea la medic pentru teste și recomandări este necesară.
Stadiul secundar
În această fază pacientul începe să manifeste mai multe simptome care înrăutățesc starea generală de sănătate. Aceste simptome includ iritații la nivelul palmelor sau tălpilor, noduli limfatici inflamați, febră, dureri în gât, căderea părului, dureri de cap sau senzație continuă de oboseală. De obicei, aceste simptome dispar și ele singure, chiar și fără tratament, dar există un risc mare de înrăutățire dacă nu apelați la sfaturile unui cadru medical specializat.
Stadiul latent
În această fază, bacteria care provoacă sifilisul este activă în interiorul organismului, dar nu se manifestă niciun semn și niciun simptom. De asemenea, în această etapă boala nu se poate transmite, dar pot exista efecte negative asupra inimii, creierului, nervilor, oaselor și altor părți importante ale corpului dvs. Boala poate rămâne în acest stadiu timp de mai mulți ani, mai ales dacă nu faceți periodic teste care să faciliteze identificarea ei.
Stadiul terțiar
Această fază este reprezentată de momentul în care simptomele din stadiul secundar dispar. Sifilisul nu mai este contagios în acest moment, dar infecția începe să afecteze organele corpului gazdă, lucru care poate conduce la afecțiuni grave sau direct la deces. Simptomele după care medicul poate identifica prezența bolii în acest stadiu includ probleme de control asupra mușchilor, senzație de amorțeală, probleme de vedere sau demență.
La nivelul cavității bucale, sifilisul se manifestă prin răni deschise, rotunde, fiind ușor de recunoscut. În cazul în care suferiți de sifilis doctori vor recomanda întreruperea contactelor sexuale cu partenerul de viață și urmarea unui tratament pe bază de antibiotice.
Meningita
Meningita poate fi provocată de bacterii sau de diferiți viruși care se regăsesc în organism, cum ar fi HSV-1. Contactul apropiat (spre exemplu, prin sărut) cu o persoană care are în organism meningita poate duce foarte ușor la contractarea virusului care o cauzează, dar sunt șanse destul de mici ca acest virus să provoace meningită și în persoana nou infectată.
Meningita cauzată de bacterii este de obicei boala care se transmite mai ușor deoarece bacteriile pot fi duse de la o persoană la alta prin contact fizic oral. Simptomele meningitei includ dureri de gât, febră și dureri de cap, iar dacă simțiți că organismul vă este afectat de această problemă vă recomandăm să vă prezentați la medic pentru o consultație și elaborarea unui plan de tratament.
Acest plan de tratament depinde în mare măsură de tipul de meningită de care suferiți, după cum urmează:
Meningită bacteriană
Pentru cazurile în care diagnosticul dezvăluie prezența acestui tip de meningită, medicul va recomanda cu siguranță un tratament urgent bazat pe antibiotice intravenoase și corticosteroizi. Acest tratament va ajuta la grăbirea procesului de vindecare și va reduce drastic riscurile de complicație.
Antibioticul sau combinația de antibiotice folosite depind de tipul bacteriei care cauzează infecția, motiv pentru care consultul medical este foarte important pentru stabilirea unui diagnostic corect și pentru determinarea cauzelor din spatele meningitei.
Meningită virală
Acest tip de meningită nu poate fi vindecat cu ajutorul antibioticelor, dar cele mai multe cazuri se vindecă de la sine în termen de câteva săptămâni. Durata exactă depinde de capacitatea sistemului imunitar de a se apăra împotriva acestui tip de amenințare.
Recomandările medicale în această situație includ de obicei odihnă, consumul de fluide necesar zilnic și diferite tipuri de medicamente care au rolul de a ameliora durerile de cap, febra sau durerile musculare.
Mononucleoza
Mononucleoza mai este denumită și ”boala sărutului”, o poreclă pe care o merită cu prisosință deoarece este cauzată de un virus care se transmite foarte ușor prin intermediul sărutului. Unul dintre cele mai importante simptome ale acestei boli este oboseala intensă pe care o provoacă pacienților, iar alte semne secundare includ dureri de gât sau inflamarea nodulilor limfatici.
Dacă suferiți de mononucleoză sau doar suspectați prezența bolii din cauza simptomelor pe care le manifestați vă recomandăm să vă prezentați în cel mai scurt timp la medic pentru analize amănunțite și pentru stabilirea unui plan de tratament. Acest plan de regulă include medicamentație, dar și multă odihnă, o alimentație corectă și consumul unei cantități mari de fluide.
Mononucleoza poate fi diagnosticată corect doar de către medicul specialist, deoarece simptomele acestei afecțiuni pot fi adeseori confundate cu semne ale altor boli grave. Din acest motiv procesul de diagnosticare poate fi compus din următorii pași:
Examenul inițial
Acesta are loc la prima vizită la medicul specialist, ocazie cu care pacientul va trebui să ofere cadrului medical informații generale precum perioada de timp în care a suferit de simptome. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani sunt expuse riscului de contractare a acestei boli prin intermediul contactului fizic cu alte persoane infectate, motiv pentru care pacienții trebuie să fie sinceri și să ofere toate informațiile care li se cer.
În timpul examenului inițial medicul va lua și temperatura corpului, va verifica sănătatea glandelor și va încerca să determine dacă splina este sau nu inflamată.
Teste de sânge
În unele cazuri, medicul va recomanda efectuarea unor teste de sânge care să ajute la determinarea gravității bolii. Aceste teste pot dezvălui anormalități precum un număr mai mare de limfocite, care poate da de gol prezența bolii.
Testul monospot
Acest test reprezintă una dintre cele mai de încredere metode de a diagnostica mononucleoza, dar nu este folosit decât în cazurile în care medicul specialist nu poate determina altfel cauza și severitatea bolii. Rezultatele acestui test oferă cele mai de încredere informații atunci când este făcut între două și patru săptămâni de la manifestarea simptomelor, motiv pentru care va trebui să nu amânați prezența la medicul specialist dacă experimentați semne ale acestei afecțiuni.
Gingivita
Bolile care se transmit pe cale orală sunt numeroase și aproape mereu foarte periculoase pentru sănătatea întregului organism, iar gingivita nu face excepție de la regulă. Transmisă destul de ușor prin intermediul sărutului, boala se declanșează din cauza transmiterii bacteriilor din cavitatea bucală de la o persoană la alta.
Dacă persoana care primește bacteriile nu are o igienă orală corectă și un sistem imunitar bine pus la punct, șansele de dezvoltare a gingivitei cresc exponențial, deoarece organismul nu dispune de armele necesare pentru combaterea acestor noi bacterii care suplimentează numărul celor deja aflate în organismul gazdă.
Fiecare persoană dispune de un mediu natural propriu în care flora bacteriană se dezvoltă și se manifestă, dar echilibrul acesta poate fi perturbat destul de ușor printr-un flux de bacterii care se adaugă la populația deja existentă și care, astfel, devine mai puternică decât sistemul de apărare al organismului.
Primele semne de gingivită sunt reprezentate de inflamarea gingiilor și senzația de durere la nivelul acestora. În lipsa tratamentului, gingivita evoluează, se agravează și duce la apariția parodontozei, iar pasul următor este pierderea dinților. Cea mai bună metodă de a vă proteja împotriva acestei amenințări este menținerea unei igiene orale excelente, un sfat valabil atât pentru dvs. cât și pentru partenerul de viață. Nu uitați de verificările periodice la medicul dentist pentru a vă asigura că faceți tot posibilul pentru menținerea la distanță a eventualelor amenințări.
Virusul Epstein-Barr
Acest virus este foarte periculos deoarece are capacitatea de a declanșa mai multe boli, fiind prezent în circa 50% dintre copiii cu vârsta sub 5 ani și în circa 95% din numărul total de adulți. Virusul se transmite pe cale orală prin intermediul sărutului și persoana infectată va purta virusul pe toată durata vieții, chiar dacă nu se manifestă în niciun fel și nu declanșează nicio afecțiune majoră.
Virusul Epstein-Barr poate fi cauza principală a numeroase afecțiuni, dar cea mai comună dintre acestea este mononucleoza infecțioasă, descrisă mai sus. Recomandarea medicilor este efectuarea periodică a unor teste speciale care să determine atât prezența virusului în organism, cât și primele semne ale unor eventuale afecțiuni cauzate de acesta.
Persoanele infectate cu virusul Epstein-Barr pot experimenta simptome abia la 4 sau 6 săptămâni de la infectare, iar de cele mai multe ori acestea sunt de o intensitate scăzută și pot trece neobservate. Cele mai des întâlnite simptome, indiferent de vârsta persoanei afectate, includ oboseală, febră, lipsa apetitului, iritații la nivelul pielii, gât umflat, slăbiciune și dureri musculare.
Ca și în cazul altor viruși, e bine să știți că Epstein-Barr nu poate fi tratat cu antibiotice, dar sunt alte metode la care puteți apela pentru a încerca să grăbiți procesul de vindecare. Începeți prin a vă asigura perioade suficiente de odihnă fizică, consumați o cantitate mare de apă și de alte lichide pentru a vă menține organismul hidratat și consumați medicamente împotriva durerii precum Ibuprofen pentru a elimina febra din organism.
De asemenea, recomandările medicale includ și evitarea sporturilor, ridicării greutăților sau alte activități solicitante în prima lună după vindecare.
Gripa
După cum bine știți deja, gripa este o boală respiratorie infecțioasă cu un grad foarte mare de transmitere de la o persoană la alta. Simptomele pe care le provoacă includ adeseori dureri musculare, dureri de cap, gât amorțit, febră ridicată etc. Gripa trece cu ușurință de la o persoană la alta prin intermediul contactului cu mucusul sau saliva persoanei infectate, ceea ce se întâmplă cel mai des prin tuse, strănut sau sărut.
Dacă experimentați simptomele de mai sus vă recomandăm să vă prezentați cât mai repede la medic pentru stabilirea unui plan de tratament. Adeseori, acesta va include medicamente anti-virale și măsuri de prevenție împotriva înrăutățirii (odihnă la temperatură potrivită, alimentație corectă etc).
Specialiștii ne avertizează că există trei tipuri de gripă: A, B și C, cu primele două fiind cele mai periculoase pentru sănătatea organismului nostru. Vaccinurile special destinate combaterii gripei se concentrează din acest motiv pe primele două tipuri, deoarece acestea afectează adeseori persoanele cele mai vulnerabile, iar aici menționăm în special copiii cu vârste mici, femeile însărcinate, adulții bătrâni și oamenii ce suferă deja de alte boli care afectează negativ sistemul imunitar.
De obicei durează între una și patru zile pentru ca simptomele gripei să înceapă să se manifeste, dacă organismul v-a fost infectat în urma contactului cu o persoană bolnavă. Cei mai mulți oameni vor scăpa de această boală fără probleme, dar uneori gripa poate conduce la infecții bacteriene ce pot afecta urechile, sinusurile sau bronșita. În cazuri rare, gripa poate duce și la apariția unor probleme de sănătate mai grave, cum ar fi pneumonia.
Concluzie
Afecțiunile care se pot transmite pe cale orală sunt numeroase și destul de periculoase pentru sănătatea organismului nostru. Din acest motiv trebuie să ne protejăm cum se cuvine sistemul imunitar și să avem grijă de toate aspectele care țin de menținerea unui organism sănătos pentru a evita contractarea sau transmiterea bolilor. Igiena orală joacă și ea un rol determinant în acest proces, iar sfaturile de îngrijire a cavității bucale trebuie luate în serios de fiecare dintre noi.